Miracolul

        O tânără mamă își privea fiul bolnav de leucemie. Ca orice mamă își dorea să își vadă fiul crescând și realizându-și toate visele. Însă acum acest lucru era imposibil, fiind că boala nu îi dădea mari șanse de supraviețuire.
Mama  luând mâna micuțului într-a sa, l-a întrebat: “Teo, te-ai gândit vreodată ce vrei să ajungi când o să fii mare? Ai visat sau te-ai gândit la ce ți-ar plăcea să faci?” 

 -   Mămico , întotdeauna mi-am dorit să fiu pompier atunci când voi crește.

Mama a zâmbit și a zis: “Să vedem dacă îți putem transforma visul în realitate”.

Mama a dat niște telefoane și a luat legătura cu pompierii de la stația de pompieri cea mai apropiată, care au fost de acord ca în ziua următoare să îl plimbe pe copil cu camionul pompierilor.

            A doua zi  pompierii i-au adus lui Teo  o uniforma de pompier la spital, l-au ajutat să se îmbrace după care au plecat la misiuni. Au fost trei urgențe în ziua aceea, iar Teo a participat la toate.  

Faptul că visul îi fusese transformat în realitate împreună cu toată dragostea și atenția ce i-au fost acordate, l-au emoționat atât de mult pe Teo, încât a reușit să trăiască cu trei luni mai mult decât îi dăduseră șanse medicii.

    Crede în tine și în visurile tale!

                                             Comoara de la capătul curcubeului

            Era o dimineaţă mohorâtă de aprilie.  Mimi,o fetiţă de vreo 4 anişori, trezită de picăturile de ploaie care loveau fereastră, alergă speriată în camera bunicii ei. Bunica pentru a o linişti,luând-o în brațe, îi spuse că după ploaie trebuie să apară un  frumos curcubeu, la căpătul căruia se află o comoară păzită de un spiriduş. 

         Când ploaia se opri,  Mimi văzu un minunat curcubeu în vârful dealului. Ea merse grăbită în aceea direcție. Ajunsă lângă curcubeu, fetiţa căută de jur împrejur, dar nu  găsi nici o comoară. Dezamăgită, ea se aşeză pe iarbă. Printre firele subţiri de iarbă  observă un  micuţ spiriduş cu  o haină verde şi o căciuliţă roşie.

- Domnule spiriduş, e adevărat că vă ascundeţi comorile la capetele curcubeielor?

-Da! Aşa este!

-Dar eu nu am găsit nici o comoară!

-Asta pentru că nu te-ai uitat cu destulă atenţie! Dacă vezi, flori frumoase, maci, narcise sau un câmp de margarete, opreşte-te să le admiri, să le miroşi ! Asta e comoara noastră. Deoarece, pentru noi, aceste flori sunt mai preţioase decât aurul sau diamantele.